Lecție de la Casey Neistat: Când știi că e timpul să treci mai departe?

Lecție de la Casey Neistat: Când știi că e timpul să treci mai departe?


 

Casey Neistat are aproape 6 milioane de subscriberi pe Youtube pe care i-a câștigat, în mare parte, din vlogurile zilnice pe care le-a făcut timp de aproape doi ani. Înainte să se filmeze zilnic, Casey și-a câștigat o parte din faimă grație filmulețului devenit viral (aproape 15 milioane de vizualizări) în care se dă cu placa prin New York, chiar și pe lângă mașina poliției, și datorită unui serial pe care l-a făcut cu fratele său pentru HBO.

A început vlogul pe 24 martie 2015, mai mult ca o provocare, și s-a filmat în timp ce testa serviciile unui loc la clasa întâi la compania aeriană Emirates, în timp ce călătorește cu fiul său sau cu soția, când își personalizează ochelarii (cumpără unii de firmă, le înlătură logo și îi vopsește) și multe alte ipostaze.

Trebuie să recunosc că am prins numai în treacăt secvențe, că prietenul meu îl urmărește cu interes. Știu însă că e foarte apreciat pentru ideile originale, pentru spontaneitate și pentru calitatea materialelor pe care le face (de profesie e regizor). A făcut milioane de dolari datorită vlogului, e pe culmile succesului și ai fi zis că o să-i urmărești postările zilnice până iese la pensie (are 35 de ani).

Nu. Aici vine partea foarte tare. Ținând cont de toate cifrele astea de mai sus, Casey Neistat își încheie vlogul. Și nu pentru că nu mai are idei, că vrea să petreacă timp cu familia, că are nevoie de mai multă intimitate sau că i s-a luat, pur și simplu.

„Pentru o perioadă m-am simțit provocat și mă întrebam: ce pot face azi pentru a face cel mai bun video posibil? Dar în urmă cu vreo 6 luni, a început să fie ușor. Am găsit un ritm, am găsit un sistem prin care să fac videourile astea și care nu au mai reprezentat o provocare. […] Partea creativă s-a estompat și ceva ușor i-a luat locul. […] Știu cum să fac asta, într-un mod destul de ușor, ceea ce m-a făcut să am succes pe Youtube, și să trăiesc bine din adsense, dar ceea ce n-a făcut a fost să mă provoace. Trebuie să omor asta ca să dau naștere altui proiect. […] Cariera mea este ca o junglă imensă pe care vreau să o traversez și nu pot să fac asta decât din liană în liană. Problema cu succesul este că te face foarte confortabil, […] dar asta înseamnă să mă țin de o singură liană și să nu mă întind spre cealaltă. Cu cât mă gândeam mai mult cum o să progresez în carieră, cum o să-mi dau seama ce o să urmeze în cariera mea, cu atât mai mult îmi dădeam seama că trebuie să dau drumul la această liană și să mă apuc de următoarea. […] Cariera este mereu despre progres, nu despre a ajunge într-un punct și  rămâne acolo”, zice el în video în care a anunțat încheierea vlogului.

Cât de des întâlnim mentalitatea asta? Cât de des ajungem într-un loc călduț, fie că e vorba de job, relații, de același drum spre casă, de același loc de ieșit la bere și tot așa și nu mai vrem altceva? E confortabil, suntem într-o stare de „mneah” în care aproape că ne târâim prin viață. Dar de unde ne mai luăm pasiunea aia de a trăi intens, de a simți că ai un motiv care să te facă să sari din pat dimineața chiar și la 6?

Nu vorbesc despre a-ți neglija familia și a leșina pe birou doar ca să-ți faci o carieră sau de a fi într-o continuă căutare, fără să ai pic de liniște, ci despre a-ți provoca creierul. De a fi creativ, ingenios, curios și viu. De a-ți șterge băluța din colțul gurii și de a te ridica de pe canapea. E foarte ușor să pici în capcana asta. Și eu pic deseori și apoi mă trezesc, cum am mai scris, că îmi dau niște provocări de-mi vine să-mi trag palme.

Casey Neistat mi-a dat o lecție. Primiți-o și voi dacă vi se potrivește.

Comments are closed.

%d blogeri au apreciat: