Selectează o Pagină

Zilele astea sunt la Straja, într-o tabără de pictură, grație ziarului Turism Club. A, nu, eu nu desenez. Sau dacă aș desena probabil ar fi ceva foarte abstract, greu de înțeles de mintea omului. Pot depune mărturie cei 10 prieteni cu care am jucat Activity și care s-au chinuit să priceapă că am desenat un borcan cu castraveți.

Însă oamenii talentați care sunt în tabăra asta pictează extraordinar. Pictori cunoscuți sau producători de filme cu pasiune pentru culori fac artă sub ochii mei. Și eu încep să mă simt mică tare de tot, că nu știu să desenez nici un borcan cu castraveți. O să pun desenul pe to do list pentru viața asta, măcar să mai încerc din când în când.

Pentru cultura ta generală, îți dau câteva nume de pictori care sunt prezenți în tabăra „Tușe de primăvară”: Mihai Boroiu – președintele AAPB, Dumitru Nicolae Chilia, Ion Aurel Gârjoabă, Gheorghe Coman, Paul Mecet, Dan Fîntîneanu – Dafin, Rareș Kerekeș sau Ami Vasilescu.

Imagine

Imagine

Imagine

Acum să revenim la Straja. Stațiunea e cocoțată la o altitudine de 1.445 de metri, în Munții Vulcan, în județul Hunedoara și până ajungi acolo o să admiri fără să te plictisești Valea Jiului. Când am ajuns în Straja mi-am amintit de o excursie pe care am făcut-o la mare, într-o toamnă. Am fost uimită de peisajul ăla trist. Unde e, băi frate, agitația, muzica, unde-i viața din orașul ăsta? Așa a fost când am intrat în Straja. Pentru că e stațiune de schi, peste tot sunt agățate plăci și săniuțe. Și eu cum am văzut plăcile, au și-nceput să-mi zbârnâie picioarele, că tare-mi mai place adrenalina și să dau cu mine de pârtie. Numai că centrele de închiriere au lacătele pe uși, iar pârtia nu mai are pic de zăpadă.

Dar stai, nu te deprima. Treaba-i bună când ești la munte, că ai mereu ceva de făcut. Drumețiile și excursiile sunt la îndemână, iar dacă nimerești la o gazda ca a noastră, Vila Alpin, ai la dispoziție tiroliană  și perete de cățărat. Deci să tot faci sport. Sau poți pur și simplu să te așezi pe un șezlong și să admiri peisajul, că tare-i frumos.

Imagine

 

Imagine

 

Dacă vii la Straja, neaparat să te oprești la Muzeul Trovanților, din Costești, Râmnicu Vâlcea. Până să ajung aici, n-auzisem în viața mea de trovanți. Acum am aflat că li se mai zice “pietre care cresc” sau “pietre vii”. Bătrânii spun că pietrele se nasc și cresc după fiecare ploaie, însă oamenii de știiță au găsit altă explicație. Pentru că nu mă pricep să îți explic, îți dau direct definiția lor: „Trovanţii se formează doar în anumite condiţii: acolo unde există depozite de nisip şi pietriş cu porozitate ridicată şi când prin spaţiul mare dintre granule circulă apă cu substanţe minerale dizolvate. Aceste substanţe, în timp, prin cristalizare, formează un fel de ciment care leagă granulele între ele în jurul unor nuclee iar aceastea continuă „să crească” căpătând diverse dimensiuni şi forme. Acest proces continuă şi astăzi în interiorul muntelui de nisip şi pietriş de la Costeşti”.

Imagine

 

Imagine

 

În zonă, la 6 kilometri de Petroșani, e de vizitat și Peștera Bolii. Nu te speria, nu pleci bolnav de acolo. Numele vine de la familia Bolia, care deținea domeniul. Peștera are 445 de metri lungime, 20 de metri lățime și 10 metri înălțime, deci e absolut impresionantă. În plus, e traversată de Pârâul Jupâneasa care a săpat în trecut caverne uriașe în peșteră. Dacă vrei să o vizitezi, nu uita să-ți iei lanternă!

Imagine