Stiti ce se intampla uneori (rar, foarte rar), cand prietenii mei pica in depresii si ma cheama in ajutor? Stam impreuna doua jumatati de zi si o noapte, ne uitam la Friends fara numar si mancam tot felul de chestii: de la mancare chinezeasca pana la Cremsnit si cartofi copti.

Asa mi-am petrecut jumatate din ziua de ieri si jumatate din cea de azi. Foarte, foarte placut. Desi la inceput se anunta ca trebuie sa-mi strang toate fortele sa imi ajut o prietena buna sa treaca peste o despartire, am vazut cum serialul Friends te poate scoate si din cea mai adanca depresie.

Deci daca e sa aveti vreodata de a face cu o stare nitel mai naspa, incercati cu Friends. Eu am ajuns sa ii ador. M-am mai uitat o data la serial, dar niciodata la 11 episoade de-odata. Stiu, nu sunt multe, dar pentru noi au fost suficiente cat sa ne faca zilele astea din depresive, minunate.

Am realizat ca la un anumit nivel seman cu Monica. Nitel crizata, spirit organizatoric, ambitioasa, dar dumneaei e mult prea competitiva in comparatie cu mine. Mie de fapt nu-mi plac competitiile. La alt nivel seman si cu Phebee: pacifista, hippie, ciudatica si cam nebuna. Si recunosc, mi-as dori sa seman si cu Rachel, ca e asa bunaaaaa ca-ti lasa gura apa 😀

So…

I’ll be there for you
When the rain starts to pour
I’ll be there for you
Like I’ve been there before
I’ll be there for you
‘Cuz you’re there for me too…